A - Priistoria

 

                           B - Antichità

 

Grecchi vinendu da Fucea si stallanu in Alalia, chì più tardi pigliarà u nome d'Aleria, à pocu pressu in lu 565 pr.J-C, ma fermanu trà di elli è ùn si pò parlà di culunizazione postu chì ùn ci sò tanti cuntatti cù u populu di l'internu. A fabricazione di u bronzu, chì vene da un mischju di ramu è di stagnu, parmette di rimpiazzà l'attrazzi di petra chì si rompenu troppu faciule da strumenti di mitallu, è cusì pò nasce un novu modu di campà.

Un stanu tantu i Grecchi, è trenta anni dopu sò cacciati da Alalia da l'Itruschi è i Cartaginesi. Quessi intraprendenu di cunquistà l'isula è ci parvenenu circa in lu 270 pr.J-C.

Ma i Rumani ghjunghjenu à pocu pressu deci anni dopu, è facenu di a Corsica addunita à a Sardegna a siconda pruvincia rumana in lu 231 pr.J-C. Hè compia a cunquista in lu 161 pr.J-C. Trà u 238 è u 162 pr.J-C, e rivolte corse acchjuculiscenu a pupulazione, chì sò spente cù forza è viulenza, è cusì si ne sparisce u quartu di l'abitanti, ciò chì addibulisce a Corsica ancu di più.

A rumanizazione ùn si face prestu, è dui centi anni dopu à a fine di a cunquista di a Corsica da i Rumani, Senecu, durante u so esiliu in Corsica, discrive a lingua corsa cum'è una lingua capiscitoghja ma "barbara", prova chì a rumanizazione ùn hè ancu micca fatta tandu.

Nealmente, à u terzu seculu, si pò cunsidarà chì a Corsica sana hè sottu à l'influenza rumana.

In lu 222, l'editu di Caracalla rende i Corsi citadini rumani. Hè cambiata ancu a riligione, è a prisenza di lochi di cultu cristianu hè accirtata ind'e campagne. Cum'è l'altri Cristiani, i Corsi sò parsiguiti è cuttighjati. Piantanu e parsiguizione in lu quartu seculu, quandu diventa u Cristianismu a riligione uffiziale di l'Imperu Rumanu.

 

                    C - Medievu

 

                                                                                       Ritornu à a pagine principale