A - Aspetti storichi
Hè fattibule chì a Corsica sia stata pupulata da 50 000 anni pr. Ghj-C. Quessa hè in ogni casu certa pà a Sardegna . Ma a prisenza umana ùn hè accirtata cà dipoi 7 000 pr.Ghj-C.
Chì lingua parlavanu i Corsi in quelli tempi antichi, ùn si sà. Quella lingua appartene à un inseme chjamatu "lingue antelatine" , ingutuppendu tante altre.
Si pudaria pruvà à inciartà di manera più pricisa ciò chì era quella lingua dendu retta à l'origine geografica di u populu corsu di tandu. Un studiu universitariu talianu hà mustratu ch'elle ci sò sumiglie genetiche maiò trà Corsi di ceppu "puru" è Tuscani. Quessa daria creditu à un pupulamentu fattu da e coste tuscane, ciò ch'ùn saria micca stunante postu chì fora di a Sardegna, e coste tuscane sò - è eranu - e più vicine à quelle corse.
Ma u piriudu in quistione hè puru longu, è a pupulazione hè stata in cuntattu cù parechji altri populi, frà quelli i Grecchi, i Liguri è i Spagnoli sigondu Senecu. Di sicuru inghjunu hà lasciatu tracce, ch'ella sia ind'è l'usi o ind'a lingua, è si face chì a lingua era magaru un buliume di tutte st'influenze.
In ogni casu, l'autori latini Senecu è Diodoru di Sicilia anu discrittu a lingua cum'è straniera ma micca incapiscitoghja. L'abitanti eranu aghjà chjamati tandu Corsi, Corsicani o ancu Cursicani, o "Kurniens".
Mancu di più si sà fin'à quandu a lingua antelatina hè stata parlata. A cunquista rumana di a Corsica hè andata à cumpienda in lu 161 pr. Ghj-C, è à u più tardi à parte da sta stonda sò stati sottumessi i Corsi à l'influenza rumana.
Ma par causa di mancanza di scritti è di discrizzione, l'autori ùn parvenenu micca à cunfassi : certi stimanu chì i parlati corsi sò stati latinizati invece chì altri affirmanu chì a latinizazione hè stalvata à tempu à a tuscanizazione quandu a Corsica era pisana.
Quale voglia sia, a tistimunianza di Senecu, lasciata in lu prima seculu dopu Ghj-C, c'insegna chì tandu a lingua corsa era cunsidarata "barbara", vale à dì micca latina.
Di sta lingua antelatina ne ferma stampa in la tupunumia : Lopigna, Savaghju, Casamaccioli, Barrettali,è Casacconi sò quanti nomi di lochi chì e prununzie ùn seguitanu micca e regule classiche di u corsu, causa ch'elli ùn facenu micca parte d'una qualunque lingua latina.
Assai parolle currente appartenenu à st'antelatinu : u tarabucciu, u caracutu, u ghjacaru, a mufra, u tafone, a sapara,...
L'antelatinu hà lacatu dinò impronte in li suffissi corsi d'oghje.
(articulu in cumpunimentu)